Cetatea Kaleto - satul Koshnitsa
Cetatea antica tarzie si medievala de langa satul Koshnitsa se afla pe un varf conic de calcar marmorat (1006 m), care in directia nord-sud este forat de o pestera de trecere. Este, de asemenea, un castel bizantin in prima sa perioada de existenta si are sarcinile militar-tactice ale cetatii Smolyan, care se afla pe traseul Drumului Central Trans-Rhodope prin Rodopii de Mijloc.
Sapaturile arheologice de aici au inregistrat doua perioade de functionare - I in secolul VI si II in secolul XI-inceputul XIII.
Aceasta cronologie a fost confirmata in studiul capelelor cetatii conservate din partea de sud a cetatii.
Zidurile cetatii au o grosime de 1,70-1,80 m. Tehnica de constructie este zidaria cu doua fete, din calcar zdrobit amestecat cu mortar alb. Au fost descoperite zidurile nordice si vestice. Lungimea lor totala ajunge la 80 m. inaltimea maxima pastrata a peretilor este de 3 m. Un turn exterior de lupta a fost descoperit la capatul sudic al zidului vestic.
Sapaturile arheologice au gasit dovezi ale utilizarii varfului cu Pestera Pasaj ca sanctuar de stanca, transformat in cetate in epoca eneolitica (mileniul V-IV i.Hr.). O conditie prealabila pentru aceasta sunt conditiile naturale favorabile: un adapost mare de locuinte naturale, cu un varf usor de aparat pentru fortificarea deasupra acestuia si sursele de apa din apropiere. Straturile culturale de-a lungul zidului cetatii de nord, mai bine conservat, au marcat mai multe culmi in folosirea varfului in diferitele epoci, cel mai probabil legate de migratiile populatiei, care au dus inevitabil la conflicte militare. Analiza descoperirilor arheologice arata o prezenta umana tangibila la varf in perioada Eneoliticului tarziu, Epocii Bronzului timpuriu si tarziu, Epocii timpurii a fierului (sec. XI-VI i.Hr.), perioada traco-romana (sec. I-III), secolele VI si secolele XI-XIII.
